Astăzi nu-i ca ieri, căci azi suntem în prima zi din tot restul vieții noastre. Deși ne îndreptăm spre sfârșitul toamnei, pentru inima și gândurile noastre, ziua de azi este începutul unei noi primăveri. De fapt, la începutul fiecărei zile, când deschidem ochii, ne asemănăm giocelului, vestitorul primăverii; ne ridicăm capul din așternutul cald al nopții pentru a zâmbi soarelui care ne întâmpină în prag ca un oaspete drag.
Astăzi vom fi frumoși și proaspeți precum mirii în ziua nunții lor. Ne alegem cu grijă hainele, căci îmbrăcăm nu un trup oarecare, ci un templu al divinității. Astăzi, în locașul sacru al trupului nostru se va auzi cântecul gloriei lui Dumnezeu și al iubirii celor care ne sunt aproape, ca și al celor de departe. La nunta vieții noastre din această frumoasă zi de toamnă este o nouă primăvară, căci suntem vestitorii unei lumi noi, a unei umanități care începe cu mine, cu tine, cu noi toți împreună, inimă lângă inimă, gând la gând cu voie bună; căci astăzi ne lăsăm pătrunși de Cel care este frumusețe și viață mereu nouă.
Astăzi, Dumnezeu zidește în noi viitorul unui cer nou și a unui pământ nou. Lumea care se naște în viața noastră în această frumoasă zi de toamnă se aseamănă cu cea despre care ne vorbește Sfânta Carte: ”Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou, căci cerul dintâi şi pământul dintâi au trecut, iar marea nu mai este. Şi am mai văzut cetatea cea sfântă, Ierusalímul cel nou, coborând din cer, de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită pentru mirele ei. Şi am auzit un glas puternic de la tron, spunând: „Iată cortul lui Dumnezeu împreună cu oamenii! El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui şi el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor. El va şterge orice lacrimă din ochii lor, iar moarte nu va mai fi. Nu va mai fi nici plâns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut”. (Ap 21, 1-4)
Astăzi, ești protagonistul unui colț de paradis.