Se apropie Crăciunul; care Crăciun?

Emil Dumea"> Emil Dumea 07 Dec, 2017 Raze de lumină No Comment

SE APROPIE CRĂCIUNUL; CARE CRĂCIUN?
Mă întrebam dacă nu cumva sărbătorirea Nașterii Domnului se aseamănă cu sărbătorirea aniversarului nașterii noastre. Cine are posibilități și chef, organizează o masă mare cu mulți invitați, cu muzică și dans, într-un cadru cât mai atrăgător, cu baloane colorate și artificii la aducerea tortului, la care se adaugă cadouri, felicitări, îmbrățișări și săruturi pe ambii obraji; și, bineînțeles, cântecul ”La mulți ani!”.
Iar referitor la Crăciun? Păi, lucrurile merg cam așa: Brazii artificiali sau naturali (Uf! Eu aș interzice drastic tăierea lor) sunt deja pe piață, decorurile se înmulțesc în toate marile și micile market-uri, muzica de Crăciun o auzi deja în magazine, spitale, instituții publice etc. Iar în lumea artistică autothonă, alături de multele colinde cu talentații sau mai puțin talentații lor interpreți, aud că Andra concurează și ea cu un concert de Crăciun, în contrapartidă cu Ștefan Bănică.
Printre alte ocupații zilnice, ne întrebăm câți bani putem cheltui de Crăciun și Anul Nou, iar în subfond, ne întrebăm ce cadouri vom primi și de la cine.
Cu toții, mai mult sau mai puțin, suntem prinși în vîrtejul sărbătoririi aniversarului nașterii noastre sau a nașterii lui Isus Cristos, căci doar suntem creștini, nu altceva.
Aceste două evenimente sunt sigure în agenda noastră, la fel de sigure ca și data de naștere din buletin.
Nu știu dacă nașterea noastră în această lume a schimbat cursul vieții cuiva, sau poate că nici cârma propriei vieți nu este în mâinile noastre, ci altul sau alții se joacă cu noi așa cum se joacă un păpușar cu păpușile lui, manevrându-le pe ațe așa cum îi este dorința, talentul și inspirația. Nu știu dacă cineva va mai fi interesat de cine și ce am fost noi în această viață, mai departe de praznicul pe care l-a mâncat în grabă după înmormântarea noastră. Sau poate că numele noastre vor mai figura pe o cruce cât timp va mai trăi vreun nepot sau strănepot. Cât despre certificatul nostru de naștere, va dispărea în neant, sau va mai zace un timp în vreun sertar al vreunui urmaș, până când, din neatenție, va sfârși în coșul pentru hârtii. Cam asta se va întâmpla cu aniversarea nașterii noastre în această lume. Și nu vom schimba cu nimic soarta acestei lumi.
Și dacă acesta este destinul nostru (geniile și marile personalități sunt o excepție care, însă, confirmă regula), destinul nașterii lui Isus Cristos care este? În măsura în care depinde de noi, îmi dă impresia că are aceeași soartă. Nu știu de ce am impresia că adesea noi, creștinii, facem nu un serviciu, ci un contraserviciu Evangheliei și lui Dumnezeu însuși. Și îmi vine să cred că în locul întregului comerț și agitații dinaintea și din timpul sărbătorilor de iarnă, mai bine am merge la săniuș, iar întregul nostru Crăciun să fie doar o spovadă bună și o participare plină de credință la Sfânta Liturghie într-o biserică, unde se ne împărtășim cu toată evlavia; și cam atât. Iar dacă vrem să petrecem și să ne delectăm cu bunătăți culinare, nu avem decât să organizăm o altă sărbătoare, o altă masă, o altă distracție, dar să nu o numim Crăciun, căci impietăm memoria Celui care s-a născut pe paie, în frig și a murit gol, răstignit pe o cruce. Nu prea cadrează Crăciunul lui Cristos cu Crăciunul nostru. Procedând așa, cred că am fi mai puțin falși și mai aproape de Evanghelie.
Mi se pare că avem nefastul talent de a comercializa totul: Naștere, botez, cununie și înmormântare; ba chiar și pomenirile ulterioare, inclusiv deshumarea de la 7 ani. Construim biserici mărețe iar mulți oameni suferă de frig sau mor cu zile în spitale sau azile, dezvoltăm un întreg comerț pe lângă sanctuare și multe alte lucruri pentru care Isus Cristos, în loc să ne felicite, ar împleti un nou bici cu funii ca să ne biciuiască, adică să ne dea ceea ce merităm.
Să revenim: Ce a schimbat în viața noastră și în relațiile cu ceilalți aniversarul nașterii noastre de acum un an, sau de acum doi sau mai mulți ani? Ce a schimbat în viața noastră de creștini și în societatea noastră sărbătoarea Crăciunului de acum un an, sau de acum mai mulți ani? Sau rămânem aceeași Marie, dar de la un an la altul ne schimbăm pălăria, asta, așa, pentru varietate și îndepărtarea plictisului?

Articole recomandate

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *