Pune-ţi osul la treabă!

24 Mai, 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Îmi pare rău pentru toți aceia din actualele generații care trec prin școli ca gâsca pe apă și nu pricep că destinele politicii și economiei sunt în mâinile unor oameni mult mai pregătiți decât ei și că dacă vor continua să rămână la fel de slab pregătiți și în viitor, viața lor va fi marcată pentru totdeauna de sărăcie și dependență de alții. Toți tinerii care stau ore și ore în șir, pierzând timpul în navigări pe internet care nu au legătură directă cu pregătirea lor profesională; toți cei care sunt atrași mai mult de locurile de destindere și distracție decât de biblioteci, săli de cursuri, amfiteatre, muzee, teatre și săli de operă, toți aceștia sunt destinați sărăciei și neputinței până vor coborî în mormânt.
Ceea ce nu pricep sau nu vor să priceapă mulți din actualele generații este că bunăstarea în viața lor depinde de angajamentul lor total pentru a trăi într-o lume în care concurența nemiloasă a devenit legea ei fundamentală.
Mă mir că mulți din actualele generații, trăind pe banii statului și ai părinților, nu-și dau seama că sunt ca frunza pe apă până la vârsta de 30 de ani, sau chiar depășind această vârstă. Iar apoi, dacă au un serviciu cât de cât stabil, pentru a avea o locuință, trebuie să-și facă un credit în bancă care-i leagă de mâini și de picioare pentru cel puțin 20 de ani. Deci până la vârsta de aprox. 50 de ani, foarte mulți din actuala generație sunt dependenți în totalitate de bănci și stau cu frica în spate că firma sau instituția în care lucrează ar putea falimenta, sau ar putea fi concediați, caz în care nu-și vor mai putea plăti ratele și vor ajunge pe drumuri.
Greșeala gravă din mintea și comportamentul actualei generații este tentația acelei ”la dolce vita”, ceea ce este nimic altceva decât o mare iluzie. Sclavagismul în forma lui antică a dispărut demult, la fel și înregimentarea omului din perioada comunistă. Astăzi, însă, în democrația în care trăim, oamenii au căzut în alte capcane, sunt dominați de alți puternici ai lumii, de alte angrenaje și sisteme sociale, ideologice și politice. Iar actualele generații, dacă vor cu adevărat să fie libere și să trăiască bine, trebuie să învețe pe ce lume trăiesc și să depună orice efort pentru a-și construi cu propriile forțe o viață care să-i mulțumească.
Cred că toți acei studenți care nu acordă pregătirii lor cinci zile din șapte ale săptămânii (câte 10 sau 12 ore zilnic) sunt destinați unei vieți în care vor trăi pe treapta de jos a societății. Comparând societatea de acum cu cea dinainte de 1989, cu durere trebuie să le spun că din punct de vedere al siguranței unui serviciu și al unei locuințe, viața lor este mult mai grea decât a generațiilor din perioada comunistă.
Ceea ce trebuie să facă tinerii de astăzi este să deschidă larg ochii la școlile pe care le urmează și la societatea în care trăiesc și să dea totul din ei, tot ce au ei mai bun, toată ingeniozitatea lor, toată inteligența și voința lor creatoare pentru a fi cât mai bravi la școală și cât mai competitivi în societate. Viața de astăzi este ca o luptă continuă corp la corp în care în momentul când te oprești, deja ai început să pierzi. Pregătindu-se bine, zi de zi, lună de lună și an după an, tinerii de astăzi vor forma societatea de mâine în care puterea și bogățiile le vor aparține lor și se va micșora acest mare decalaj care există în prezent între gruparea celor puțini și care dețin cea mai mare parte a bogățiilor și cei mulți, care trăiesc într-o condiție economică modestă sau chiar în sărăcie.
Le-aș sugera părinților să nu-i mai îmbuibe pe copii cu tot felul de lucruri, ci să-i învețe cum să-și folosească mai bine talentele și capacitățile pe care le au; iar dacă seara părinții pun pe masă pâinea câștigată cu sudoarea frunții lor, copii să pună și ei pe masă carnetul cu nota zece dobândită prin efortul și inteligența lor. În caz contrar, corupția, șiretenia și setea de avere și putere a altora îi vor transforma pe copiii noștri în niște amărâți ai sorții, asemănători cu cei care se hrănesc din mila altora sau de la containerele cu resturi ale societății. Și tot părinților le-aș sugera să nu mai comită enorma greșeală de a le da copiilor lor bani de șpagă să-și plătească examenele. Atâta șpagă se dă în unele facultăți sau universități, mai ales din sistemul privat, așa cum se dă din plin prin spitale. Cum pot părinții să comită o astfel de greșeală cu copiii lor? Vor ca odraslele lor să se realizeze în viață, să devină oameni mari și cinstiți, și tocmai ei sunt cei care înveninează mintea și comportamentul copiilor lor!
Le-aș sugera apoi absolvenților de liceu să caute doar acele facultăți sau universități unde li se cere să muncească pe brânci, unde profesorii sunt exigenți, unde cerințele sunt mari, pentru că doar de pe băncile acelor facultăți pot ieși pregătiți pentru a intra în competițiile din câmpul muncii; le-aș sugera să fugă de facultățile sau universitățile unde diplomele se obțin ușor sau pe bani.
Un student, la sfârșitul facultății trebuie să vorbească fluent măcar o limbă internațională (mai bine, două), să stăpânească la perfecțiune cunoștințele teoretice și abilitățile practice (dobândite și prin mult voluntariat) ale specializării scrisă pe diplomă și să fie capabil să propună oricărui angajator un proiect de job competitiv. Să fie convinși tinerii de acum că sloganele sau clișeele de gândire vânturate pe canalele media nu-i ajută prea mult în dezvoltarea lor profesională sau umană, iar emoticoanele pe care le folosesc în discuții pe net sau sms-uri nu-i reprezintă chiar deloc și exprimă mai mult încercările lor bîlbâite de a se defini, decât personalitatea lor.
Tânăra generație este în căutarea propriei identități și a propriului rol într-o societate în continuă schimbare. În prezent lucrurile sunt atât de confuze și de nesigure încât un tânăr are nevoie de o mare vigilență și perspicacitate pentru a se orienta și a reuși să-și croiască un rol și o siguranță a vieții. Societatea actuală nu este cea de ieri când de sus li se dicta tuturor ce și cum să facă. În prezent, fiecare este artizanul propriei vieți și cine este absent la apelul zilnic de la prima oră a dimineții, să fie convins că pentru el acea zi reprezintă o pierdere care îl costă acum și îl va costa și în viitor.
Trebuie să înțeleagă apoi toți studenții că oriunde ar merge, nu li se va oferi mai nimic gratis, ci vor fi întrebați ce anume știu ei să facă, să ofere. Când își vor băga în cap convingerea că nu trebuie să se întrebe ce le poate oferi societatea, ci ce pot ei să ofere societății, atunci vor începe să devină învingători. Mentalitatea de leneș, de milog, de profitor sau șmecher începe să nu mai aibă șanse de reușită nici măcar în corupta societate românească. Bunăstarea vieții de mâine a elevului și studentului de astăzi depinde de ceea ce este el capabil să realizeze bun în prezent.
Curaj, actuală generație; pune osul la treabă și construiește-ți singură propria fericire!

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *