Privind ieslea

18 Dec, 2015 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Am nevoie să privesc ieslea săracă a pământului nostru în care-i depus Fiul lui Dumnezeu pentru a înțelege că gol am venit în această lume și gol mă voi întoarce în țărână, iar în fața lui Dumnezeu mă voi prezenta doar cu faptele mele. Am nevoie să privesc îndelung paiele din ieslea Betleemului pentru a înțelege cât de sărac sunt fără iubirea lui Dumnezeu și cât de bogat pot deveni dacă El locuiește pe paiele mele.
Am nevoie de privirea gingașă și plină de nevinovăție a Pruncului din iesle pentru a putea privi această lume cu iubirea și gingășia lui Dumnezeu.
Am nevoie să o privesc îndelung pe Mama Preasfântă pentru a simți mai mult că toți avem o mamă care ne-a adus pe lume și a cărei dragoste nu va pieri niciodată.
Am nevoie să-l privesc pe tatăl purtător de grijă al lui Isus, Iosif, pentru a înțelege că oricând trebuie să rămân în picioare, la datorie, tăcut și fără să mă plâng de nimic.
Am nevoie să ascult cântecul îngerilor care poartă pe aripile lor pacea lui Dumnezeu în lume, pentru a înțelege că Cel de Sus mă vrea aici pe pământ un făcător de pace cu privirea, glasul și mai ales cu faptele mele.
Am nevoie să-i văd pe păstorii simpli și oile lor pentru a înțelege că aproape de Dumnezeu stau doar cei simpli și curați cu inima și că adevărata bogăție a omului constă tocmai în simplitatea inimii sale.
Am nevoie să privesc magii care-i aduc daruri Pruncului din iesle, pentru a înțelege că în viață este mai bine și plăcut a dărui decât a primi și că chiar și cei bogați și puternici pot fi buni și darnici.
Am nevoie să privesc steaua de deasupra grotei Betleemului pentru a-mi putea urma steaua vieții mele care mă călăuzește în drumul spre Dumnezeu.
Am nevoie să privesc animalele care-i fac căldură Pruncului cu respirația lor pentru a înțelege că în viață s-ar putea să nu ai pe nimeni lângă tine, dar și în acele momente Dumnezeu îți va trimite măcar un animal care să-ți țină companie; măcar un câine se va gudura pe lângă tine și vei citi în ochii lui că iubirea nu a dispărut de pe acest pământ.
Privind ieslea, am înțeles că noi nu suntem singuri și că cerul nu este departe de pământ; în mijlocul nostru coboară Dumnezeu, întrupat în fiecare copil care vine în acestă lume.

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *