La sfârșit și început de an

31 Dec, 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Sunt atâtea gânduri care ne trec prin minte în această ultimă zi a anului 2016. Alături de pregătirile pentru seara și noaptea Revelionului, cred că acum ar fi bine să luăm o pauză în care să retrăim una din cele mai mari calități ale oricărui om și anume, recunoștința.
În locul regretului că am mai îmbătrânit cu un an, cred că inima noastră ar trebui să fie plină cu recunoștință întâi de toate față de Dumnezeu, autorul și dătătorul vieții noastre. În mâna și puterea lui suntem noi, pământul și întregul univers. Dacă în fiecare dimineață am văzut din nou lumina soarelui, se cuvine ca acum să-i mulțumim încă odată.
Recunoștință apoi față de atâtea persoane de la care am primit enorm de mult: părinți, soț, soție, rude și prieteni, preoți, educatori, medici, oameni politici. Recunoștință adusă celor care lucrează în instituțiile publice, în massmedia, în promovarea umană și socială, în voluntariat și atâtea forme anonime sau necunoscute nouă. Cine va putea calcula, măsura toate sentimentele bune, toate gândurile și dorințele bune, toate faptele bune pe care nenumărate persoane, cunoscute sau necunoscute, le-au făcut pentru noi, pentru ca nouă să ne fie bine?!
Recunoștință pământului care ne susține, aerului pe care-l respirăm, apei care ne alimentează viața, luminii care ne ajută să vedem toate frumusețile creației și să nu călcăm în gropi, căldurii care ne protejează de îngheț, păsărilor care ne-au încântat auzul cu ciripitul lor; recunoștință întregii naturi care ne înconjoară!
Privindu-ne în oglindă la acest sfârșit de an, să ne felicităm singuri pentru tot binele pe care l-am făcut, pentru grija pe care am avut-o pentru sănătatea noastră psihică, spirituală și fizică. Dacă am știut să ne iubim pe noi, cu siguranță am știut să-i iubim și pe cei de lângă noi, căci iubirea semenilor începe cu iubirea de sine.

Cu un ochi privim spre anul care s-a scurs și cu celălalt spre anul care vine. Privind în noul an, să privim, de fapt, în noi înșine, cunoscându-ne mai bine inteligența și voința pe care le avem, sentimentele bune care ne conduc viața, talentele și înclinațiile frumoase care ne caracterizează și atâtea alte daruri sădite în noi de Dumnezeu și cultivate cu grijă de-a lungul anilor. Să ne propunem ca în noul an tot ceea ce avem și suntem să producă în viața noastră roade cât mai bogate și mai frumoase. Să privim apoi cu încredere și curaj spre oameni și instituțiile puse în slujba binelui și fericirii noastre. De exemplu, să privim cu încredere spre primăriile din localitățile noastre și să ne întrebăm cu ce putem contribui noi concret, alături de toți cei care lucrează acolo, pentru binele comunităților din care facem parte. Să privim cu curaj și determinare și spre lipsurile, imperfecțiunile și relele care sunt în noi și în jurul nostru, pentru a le înlocui cu ceva bun, pozitiv, constructiv. Să privim la spațiile din jurul caselor noastre, la drumurile noastre și dacă au gropi și noroaie, dacă nu sunt șanțuri, trotuare și rigole pentru flori, atunci să ne scormonim mintea și fantezia creatoare, să cerem colaborarea și sprijinul celorlalți și al instituțiilor publice pentru a înlătura mizeria din spațiile în care trăim noi și vor trăi cei care vin după noi. În anul care vine să ne propunem ca domeniul public, adică al nostru al tuturor, să fie la fel de frumos și îngrijit ca și curțile caselor noastre.
Pentru anul care începe, să ne propunem așadar ceva concret și important pentru noi și pentru cei de lângă noi. În afară de rugăciunea adresată lui Dumnezeu ca să ne dea sănătate, că în rest le-om duce toate, să privim constructiv și combativ în același timp în noi și în jurul nostru, pentru a transforma lumea aceasta într-una mai bună decât este acum, devenind noi mai buni și mai frumoși decât am fost în anul care este pe sfârșite.
La mulți ani tuturor!

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *