Despre MASONI, FILO-SOCIALIŞTI (COMUNIŞTI) şi “NECREDINCIOŞI”

28 mart., 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Observ că cineva a scris un mic comentariu la informarea pe care am postat-o, referitoare la președintele țării, care împreună cu soția lui au fost la Liturghia Învierii din biserica romano-catolică din Sibiu. Domnul afirmă că el este mason, căci altfel nu ar fi ajuns președintele țării, și pentru acest fapt ceea ce a făcut acum împreună cu soția reprezintă un teatru.
Nu m-am interesat dacă domnul Johannis este sau nu este mason. Vreau să spun câteva cuvinte din experiența mea directă cu persoane declarate masoni și care sigur fac parte din această instituție. Am petrecut o vacanță de neuitat într-o familie în care soțul era mason, cu o funcție publică importantă în zonă. Împreună am vizitat multe familii unde el a mers personal să înmâneze salariul muncitorilor și toți ne-au primit cu bucurie și ne-am simțit tare bine împreună. Am mâncat împreună cu el și cu muncitorii a căror muncă o coordona; s-a cântat, dansat și toți îl lăudau pentru corectitudinea și omenia lui. M-am interesat și indirect ce gândește lumea despre el și am aflat numai lucruri foarte bune. Împreună cu soția lui participă cu regularitate la Sf. Liturghie și sprijină activitățile Bisericii. Am cunoscut și alți masoni, printre care și un mare maestru cu care am discutat o seară întreagă și ne-am exprimat fiecare ce gândim și cum gândim și mărturisesc că mi-a spus multe lucruri foarte frumoase. Soția acestui mare maestru merge zilnic la biserică, se spovedește și se împărtășește cu regularitate. Soțul nu se împărtășește căci, mi-a declarat el, nu poate crede că Dumnezeu este prezent într-o bucățică de pâine. M-a întrebat acest mare maestru dacă mă interesează masoneria și i-am răspuns că mă interesează de mult timp. Și, într-adevăr, mă interesează ca să știu ce este ea și ce a făcut bun și rău pentru oameni. Și am aflat că a făcut și multe lucruri bune. M-a întrebat acest mare maestru dacă în afară de interesul științific pentru masonerie, aș mai fi interesat și de altceva. Pricepând dedesubtul întrebării, i-am răspuns că mie îmi este mai mult decât suficientă apartenența la Biserica Romano-Catolică și cu siguranță nu aș putea face față și la cerințele unei alte instituții; aș deziluziona-o. Fiindcă este o persoană inteligentă, a priceput repede răspunsul meu, mi-a zâmbit și mi-a răspuns că oricând este dispus să discute cu mine. Am mai cunoscut și alți masoni; m-au mai întrebat și ei dacă sunt interesat de masonerie și le-am dat exact același răspuns ca și acestui mare maestru. Le-am reproșat mereu tuturor masonilor faptul că sunt o organizație secretă, ceea ce face ca instituția lor să nu aibă credibilitate în fața oamenilor. Din acest motiv, ca și din faptul că refuză din start să creadă în Dumnezeul revelat, ca și din alte motive niciodată nu voi adera la masonerie. Dar acum am dorit să evidențiez faptul că am cunoscut (atât cât am putut) masoni care au un comportament de la care am avea ce învăța.

De mic copil părinții și satul catolic în care am crescut mi-au transmis o atitudine intransigentă față de socialiști și mai ales față de comuniști. Iar când am venit acasă de la școală, mândru cu cravata mea roșie de pionier, intrând în curte, tatăl mi-a dat două palme zdravene fără nicio explicație, mi-a smuls cravata de la gât și a legat-o la gâtul vițelului care zburda prin curte. Eram copil și ce știam eu despre comuniști? Nimic! Tot din satul meu am învățat că pe comuniști nu trebuie să-i credem nici măcar când ne transmit ora exactă. Așa am crescut eu și în armată ca și mai târziu, ca preot i-am combătut pe comuniști și ideologia lor cât am putut de mult și trebuie să spun că am avut destule de tras din cauza aceasta.
Când în anul 2005 a fost ales papă Joseph Ratzinger, am aflat câte ceva și despre un alt papabil Jorge Mario Bergoglio, că este argentinian cu orientări democratico muncitorești socialiste. Parcă nu-mi mirosea mie a bine modul lui de a gândi și am făcut chiar o călătorie în patria și locurile lui natale pentru a afla de la cei care îl cunosc direct, personal ce cred despre el, iar ceea ce am aflat mi-a revelat un om și un păstor al Bisericii pentru care, în pofida orientărilor mele clare antisocialiste și comuniste, nutresc un respect și o admirație care cresc mereu. Este omul lui Dumnezeu, providențial trimis în lumea aceasta pentru a o face mai bună; împreună cu noi toți. Papa Bergoglio, cu toată orientarea lui pe care unii o cataloghează socialisto-comunistă este unul care îmi amintește de Cristos și de sfântul Francisc care nu aveau unde să-și plece capul.

Vreau să mai adaug un fapt: În acest an, de sărbătoarea Învierii Domnului nu am primit niciun telefon și nu am fost felicitat direct, personal de niciun preot ortodox; și cunosc mulți, iar în bisericile unde ei slujesc intru adesea și mă rog cu plăcere. În schimb, am fost felicitat, printre alții, de o persoană care nu s-a împărtășit de când era copil. Este alergică la orice formă de ipocrizie, bigotism, avariție și alte rele ale clerului și credincioșilor ortodocși și nu numai. Ne cunoaștem de mulți ani și în pofida faptului că eu merg la biserică iar această persoană nu merge mai niciodată, am învățat multe lucruri importante de la ea: Corectitudinea și cinstea la locul de muncă, verticalitatea coloanei vertebrale, pasiunea pentru citit și lectură, dragostea de viață și multe altele. Crede în Dumnezeu, dar o scandalizează multe din viața clericilor și credincioșilor. Am un prieten încă din timpul studenției, baptist, cu care am discutat multe probleme ale creștinilor și am învățat multe de la el. Sunt convins că oricând aș apela la el, ar face orice să mă ajute. Are o familie numeroasă și în care se respiră din plin dragostea de Dumnezeu și de oameni. Am cunoscut mulți botezați nepracticanți religios care sunt mai corecți și mai cu dragoste de oameni decât unii dintre cei care zilnic întră în biserică, dar mai rar practică dragostea creștină și virtuțile cetățenești.

Am auzit de mai multe ori o vorbă care mă pune pe gânduri: În rai, dacă o să ajungem, o să avem surpriza să vedem persoane pe care nu ne-am închipuit că le vom vedea și să nu vedem persoane pe care eram convinși că le vom întâlni. S-ar putea să fie adevărat, căci eu în viața aceasta, după cum am spus și acum, am avut și am multe surprize tare plăcute pentru mine; bine ar fi să fie plăcute și pentru alții. Și am mai reflectat la un lucru: Dacă Dumnezeul cel atotștiutor îi cunoaște bine pe toți masonii, comuniștii și necredincioșii, de ce nu poruncește norilor să nu-și mai verse ploaia în grădinilor lor? Și de ce nu poruncește soarelui să nu le mai lumineze chipurile? Cine știe răspunsul?

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *