Cugetare

31 dec., 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Stăteam ieri la masa unui bar-cofetărie cu un ecler de ciocolată în față și un pahar cu suc de portocale (sunt unele din slăbiciunile mele). Alături, la o masă, un grup de tineri se delectau și ei eu alte delicatese, dar mai mult decât să savureze bunătatea lor, descriau aprins, cu mult entuziasm și cu lux de amănunte caracteristicile și performanțele telefoanelor mobile pe care le aveau în față. Auzindu-i, mi-a venit spontan în minte o întrebare-nedumerire: Oare ar putea acești tineri să prezinte cu același entuziasm și lux de amănunte calitățile și performanțele părinților lor, sau ale profesorilor, sau ale primarului și oamenilor care se ocupă de binele nostru public? Oare nu cumva am ajuns să fim fascinați (subjugați) de performanțele tehnicii și mai puțin de calitățile și importanța celor care ne-au dat viață, care contribuie la luminarea minții și la binele nostru de fiecare zi? Oare când ieșim în oraș, nu cumva suntem mai atenți la ceea ce este în vitrine decât la oamenii pe lângă care pășim? Oare când suntem acasă, nu petrecem mai mult timp cu televizorul sau calculatorul decât cu cei cu care locuim sub același acoperiș?

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *