Creierul uman

31 mart., 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Până în prezent niciun om de știință, niciun înțelept, nici cei care afirmă că posedă puteri paranormale, nimeni nu a putut să ne spună numărul de informații pe care poate să le proceseze creierul omului. Și cel mai evoluat procesor al unui calculator rămâne doar o simplă imitație a creierului nostru. Prin cele cinci simțuri (văzul, auzul, gustul, mirosul, pipăitul) creierul primește informații referitoare la toate culorile și obiectele pe care le vedem, la temperatura atmosferică și cea a trupului propriu, la presiunea atmosferică și la cea cu care picioarele noastre apasă pe dușumea, referitoare la sunetele percepute de urechile noastre, la toate mirosurile care intră în nasul nostru, la toate obiectele sau persoanele cu care pielea mâinilor noastre intră în contact. Simțurile omului trimit spre creier un număr de informații pe care, așa cum am spus, nimeni nu a putut să-l calculeze. În plus, el urmăreşte și controlează încontinuu funcţiile trupului, cum ar fi ritmul în care respirăm, mişcarea pleoapelor, senzaţia de foame și de sete, mişcările muşchilor mâinilor și picioarelor noastre.

Alături de mulțimea încă de nenumărat a informațiilor care ajung în creier prin cele cinci simțuri, trebuie adăugate și toate emoțiile, gândurile, sentimentele și amintirile pe care creierul nostru le analizează. Iar dacă o culoare sau un sunet pot fi analizate și disecate în componentele lor, o emoție, un gând, o amintire, o bucurie sau o durere care ajung în creierul nostru, toate acestea reprezintă încă un univers cu puține cunoscute și cu o infinitate de necunoscute. Cu cât ajungem să înțelegem mai mult din ceea ce ne emoționează, din ceea ce gândim sau ne amintim, cu atât în fața minții noastre se deschide un orizont ale cărui margini nu le putem nici măcar întrevedea. Creierul ne spune că în afară de lumea exterioară care pătrunde în noi, noi rămânem pentru noi înșine un teren mereu de descoperit și explorat. Și puse la un loc, toate științele care analizeză conștientul, subconștientul și inconștientul omului nu sunt încă decât niște tentative de a pătrunde în universul creierului uman ale cărui granițe și posibilități sunt la fel de puțin cunoscute cum sunt și cele ale universului în care se află și planeta pe care noi domiciliem temporar.
Conform cu ceea ce știința a reușit până în prezent, știm că creierul nostru procesează peste un milion de informații pe secundă. Depășind net și cel mai performant procesor, creierul nostru analizează în timpi infinitezimali și importanța informațiilor, clasificându-le după criterii doar în parte cunoscute. Această filtrare și clasificare a informațiilor ajută enorm omul să se concentreze și să acționeze cu eficiență, să progreseze. În modul său de funcționare, creierul se diferențiază de toate celelalte organe ale corpului nostru.
Cum poate această compoziție materială aflată în capul nostru să fie inteligentă, să raționeze, să provoace sentimente, să aibă aspirații, să planifice, să calculeze și să recalculeze, să acționeze într-un mod sau altul, să relaționeze cu oamenii și cu natura care-l înconjoară, toate acestea rămân încă un mister de descoperit. Misterul creierului uman se încadrează în mulțimea misterelor acestui univers care, credem noi, nu este decât o palidă exprimare a unui mister pe care îl numim Dumnezeu.

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *