Coroana de Advent

27 Noi, 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Începând cu această seară, în toate bisericile catolice a apărut o coroană din brad sau pin cu patru lumânări în ea. Una dintre ele a fost deja aprinsă, fiecare în câte o săptămână din cele patru, cât durează postul Crăciunului la romano-catolici. Poate că și în unele case este deja prezentă această ”curiozitate” catolică (pentru un necatolic).
Verdele rămurelelor de brad simbolizează viața, căci bradul rămâne mereu tot verde. Indiferent cât de frig va fi și câtă zăpadă îi va cădea pe ramuri, acest copac rămâne verde și plin de viață.
Verdele este culoarea speranței. În ramurile înfrunzite ale tuturor copacilor vedem deja florile care vor apărea în ei, ca și fructele lor, cu care ne vom hrăni. În fiecare firicel de iarbă vedem viața care renaște mereu pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu.
În fața coroanei de Advent rămân încântat de optimismul creștinilor; deși vine iarna, ei văd deja viața și căldura Crăciunului care-i va uni în bisericile și casele lor în jurul acelui Pruncușor care le încălzește inimile, le luminează chipurile, le aprinde o nouă rază de speranță în privire, îi face mai buni cu semenii lor.
Verdele crud al coroanei de Advent reprezintă încrederea omului în viață și în autorul ei, Dumnezeu. Mă încântă acest optimism creștin care în fața milioanelor de uciși de semenii lor, ei, creștinii cred în viață, se luptă pentru viață, în primul rând pentru a lor proprie, și apoi pentru viața semenilor lor.
Coroana este rotundă, ca un cerc, ca un inel, iar din timpuri imemoriale cercul reprezintă simbolul eternității, al unității și perfecțiunii. Dacă o reducem la dimensiuni mai mici, coroana aceasta devine inelul pe care mirii și-l pun în degetul care duce la inimă, inel care înseamnă unitatea iubirii lor jurată pe veci. Câtă unire între simbolistica coroanei de Advent și inelul din degetul celor ce se iubesc pentru totdeauna! Câtă unire între iubirea veșnică a lui Dumnezeu și iubirea noastră, creaturile lui predilecte!
Forma circulară a coroanei ne amintește de ciclicitatea anotimpurilor, de faptul că după iarnă va veni o nouă primavară, o nouă vară, o altă toamnă și o altă iarnă, o altă primăvară și tot așa mereu. Timpul se va roti mereu în ciclicitatea celor patru anotimpuri. Timpul va dansa un dans veșnic în jurul propriei axe, a propriului centru reprezentat de veșnicia lui Dumnezeu. Coroana de Advent ne aduce aminte că noi nu suntem decât niște momente, niște frânturi de timp în scurgerea veșniciei. Nu suntem decât niște călători urcați într-un tren care în mersul lui frenetic pe șinele veșniciei, abia reușim să vedem câte ceva din gările prin care trecem. Cântecul nostru în fața coroanei de Advent, în care s-a aprins deja prima lumânare, reprezintă dorința noastră de a opri timpul, măcar pentru o clipă, o clipă în care să ne potolim dorul după veșnicia fericirii noastre.

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *