Arta fericirii

29 apr., 2016 Raze de lumină Nu sunt comentarii

Cu cât vom reuși să oferim mai mult și să cerem mai puțin, cu atât vom fi mai fericiți.
Cu cât vom reuși să iubim mai mult și să nu așteptăm iubirea și nici măcar recunoștința celorlalți, cu atât vom fi mai fericiți.
Cu cât vom observa mai puțin limitele, greșelile și răutățile altora și ne vom bucura împreună cu ei de calitățile lor, cu atât vom fi mai fericiți.
A-ți aminti zilnic de răul pe care cineva ți l-a făcut; a-ți aminti zilnic că lumea aceasta este coruptă, falsă și egoistă nu înseamnă altceva decât a bea zilnic otravă și venin, iar acestea îți vor scurta viața. Dacă vei proceda astfel, viața pe care o trăiești va fi amară sau acră, iar tu nu vei reuși decât să înțepi pe alții și să le transmiți acreala și amărăciunea din tine.
La câteva zile după naștere, părinții împreună cu nașii m-au dus la botez. De mic, la biserică au început să mă învețe cine este Dumnezeu. Am învățat apoi multe despre El. Mi-am umplut capul cu învățături despre Dumnezeu și cele sfinte. Nu știu cât de fericit m-a făcut toată această știință despre Cel de Sus. Ceea ce știu este faptul că mereu am simțit că-mi lipsește ceva. Că-mi lipsește o anumită înțelepciune și o cheie cu care să deschid ușa care să mă introducă în casa lui Dumnezeu, unde să-l văd pe El și să-i simt bunătatea.
Am început să citesc Cartea Sfântă cu mai multă atenție. Am început să-i caut pe înțelepții lumii și să înțeleg mai mult cum au trăit ei și ce pot să învăț bun de la dânșii. Cu timpul, am priceput mai bine că drumul spre Dumnezeu și spre propria fericire înseamnă să oferi totul și să nu ceri nimic. Am început să pricep că aceasta este calea fericirii, pentru că procedând astfel, te apropii cel mai mult de Dumnezeu. Pentru că El oferă totul și nu cere nimic. El a creat universul și nu ne cere ca noi să creăm un alt univers. El ne-a iubit cu o iubire totală și nu ne obligă să facem și noi la fel. Ne lasă liberi, complet liberi să procedăm cum vrem noi. Inima Lui bate în inimile noastre chiar și atunci când noi îl trădăm în modul cel mai rușinos. El nu divorțează de noi niciodată. Indiferent de numărul infidelităților noastre, El nu rămâne decât Iubire fără margini. O iubire absolută care bate în inima oricărui om. De aceea cred că misterul vieții adevărate a omului constă în iubirea totală.
Oricâte vor fi legile care reglementează viața oamenilor pe pământ, dacă ele nu se inspiră din această iubire, nu vor reuși niciodată să-l facă fericit pe om. Vor reuși să reglementeze sau să îngrădească comportamentul oamenilor, să-i constrângă la anumite acțiuni și să-i împiedice să facă altele. Dar nu vor reuși să-i dea nici măcar un gram de fericire în plus. Omul va fi fericit, doar iubind necondiționat. Căci abia atunci el devine ceea ce este, adică o părticică din Dumnezeu, care este Iubire absolută.
Când vom reuși să ne deschidem ochii minții, dar mai ales ai inimii și vom începe să pricepem că cheia fericirii înseamnă iubire totală și necondiționată, abia atunci vom începe să pricepem ceva din misterul vieții adevărate. Atunci vom începe să fim fericiți pentru că vom fi uniți cu El, fericirea absolută. Atunci vom începe să ne cufundăm în Dumnezeu iar fața acestei lumi va redeveni paradisul din care am fost izgnoniți cândva, când într-un moment de rătăcire, protopărinții noștri au plecat urechea la șoaptele ispititorului.

Articole recomandate

Lasă un comentariu la acest articol

Adresa dvs. de email nu va fi publicată! Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *